Te enervezi des pe soț sau soție, pe partener sau parteneră, pe părinți sau pe copil, pe șef sau pe colegii de birou când îți cer să faci ceva. Poate nu te enervezi cu adevărat, dar nici nu faci ce te roagă sau o faci fără tragere de inimă. Te gândești deseori să începi un lucru sau să faci un lucru, dar amâni. Nu vrei să faci, dar nici nu ai idee de ce nu vrei. Ți se pare prea greu și inacceptabil sau neimportant. Simți o rezistență puternică la schimbăre.
În urmă cu 7 ani, compania la care lucrez a început o serie de schimbări în ceea ce privește modul de lucru. A fost primul moment important în care am conștientizat ce impact poate să aiba rezistența la schimbare. Întotdeauna e mai ușor să observi o problemă în celălalt, în loc să te analizezi pe tine. Sunt o persoană orientată către rezultate, iar la momentul respectiv mă frustra ca nu pot implementa rapid schimbări eficiente în echipa în care eram. A durat un timp să îmi dau seama că oamenii nu erau încă pregătiți pentru o schimbare sau erau obișnuiți cu vechiul mod de lucru. Pentru că îmi doream rezultate și nu le aveam și pentru că nu puteam să pun și mai multă presiune asupra colegilor, a fost nevoie să mă uit în altă parte. Și în ce direcție puteam să mă uit? În direcția mea. Așa am descoperit cât de nerăbdătoare eram în a face lucrurile cât mai repede, felul în care transmiteam mesajul echipei sau cât de des îl transmiteam.
Nerăbdarea pe care am simțit-o în timpul acestui proces, împreună cu frustrarea, sunt forme ale rezistenței. Pentru că atunci când vrei ca lucrurile să se întâmple imediat, nu îți dai timp să devii conștient de schimbările pe care le faci și de impactul lor asupra ta.
Gândește-te la un lucru care ți se pare imposibil de făcut pentru tine în acest moment și la cât de mult te opui să îl faci. Când te opui nu ești liniștit, ci frustrat și iritat. Rezistența în sine creează multă frustrare.
Forme ale rezistenței tale vei găsi atât în acțiuni, cât și în idei și gânduri. Ele sunt un mod de a evita situații, lucruri care ți se par greu de făcut sau de dus.
-
Actiuni
Ți se întâmplă să schimbi subiectul intr-o conversație? Ți se întâmplă să părăsești încăperea dacă subiectul de discuție devine prea încins? Acorzi prea puțină atenție unor aspecte problematice din viața ta? Întârzii des? Te îmbolnăvești des? Amâni ceva prin a face altceva sau prin a pierde timpul pe lucruri neînsemnate?
Acestea sunt exemple de acțiuni, semne de rezistență. O acțiune ce apare des la mine este să părăsesc încăperea dacă subiectul devine prea dificil. Nu îmi iese tot timpul, dar ceea ce încerc să fac pentru a rămâne în discuție într-o formă asertivă este să respir, să îmi păstrez calmul să îmi spun părerea și să ascult și părerea celorlalți. Notează și tu ce faci când vrei să eviți o situație dificilă, care e forma ta de rezistență în ceea ce privește acțiunile.
-
Presupuneri
Partenerul sau partenera mea sigur nu ar înțelege. Sigur ea/el/ei nu m-ar putea ajuta cu problema mea. Dacă ar trebui să schimb asta, ar însemna să îmi schimb întreaga personalitate. Nu vreau să îi deranjez. Nimeni nu mai face asta. Sigur nu vor putea face față supărării mele. Situația mea e diferită. Lasă că se rezolvă de la sine.
Oare ți-au trecut și ție astfel de gânduri sau poate chiar le-ai rostit cu voce tare în diverse contexte din viața ta? Presupunerile pe care le faci în ceea ce îi privește pe ceilalți sunt tot un semn al rezistenței tale de a acționa.
-
Credințe
Nu e corect. Nu e suficient. Nu e corect ca eu să fac acest lucru. Familia mea nu a făcut acest lucru niciodată. Este prea multă muncă. Este prea scump. Va dura prea mult. Nu cred în lucrul acesta. Nu sunt genul acela de persoană. Oamenii spirituali/religioși nu se enervează.
Credințele cu care am crescut sunt o altă formă de rezistență. Ele te împiedică să rămâi curios, să-ți pui întrebări, să descoperi ce mai este valabil și ce nu. Ai și tu gânduri asemănătoare?
-
Păreri despre ceilalți
Ei nu mă lasă să mă schimb. Nu am profesorul potrivit. Nu am instrumentele potrivite. Este vina lor. Ei trebuie să se schimbe mai întâi, nu eu. Nu vreau să îi rănesc. Ei nu înțeleg și nu vor înțelege niciodată. Nu este contextul potrivit. Când o să obțin acel lucru, o să fac și asta. Nu pot obține timp liber de la birou.
Îți trec și ție astfel de idei prin minte? Uneori le dai celorlalți mult prea multă putere și folosești această scuză pentru a te opune schimbării.
-
Păreri despre noi
Sunt prea bătrân/bătrână. Sunt prea tânăr/tânără. Sunt prea leneș/leneșă. Sunt prea sărac/săracă. Sunt prea puternic/puternică. Sunt prea slab/slabă. Sunt prea serios/serioasă. Sunt prea blocat/blocată. Sunt prea prost/proastă. Sunt prea deștept/deșteaptă. Nu merit.
De câte ori nu te limitezi sau te opui schimbării din cauza a ceea ce crezi despre tine?
-
Tactici de amânare
O să fac asta mai târziu. Nu mă pot gândi la asta chiar acum. Nu am timp acum. Da, este o idee bună, dar o să fac asta altă dată. O să mă gândesc la asta mâine. Nu este momentul potrivit. Am prea multe lucruri de făcut. Este prea târziu. Este prea devreme. În momentul în care mă eliberez, o să mă ocup și de lucrul acesta.
Când ți se întâmplă să folosești des tehnicile de amânare este momentul să analizezi ce anume te face să le utilizezi și care este schimbarea pe care o poți face la tine. Uneori schimbarea este simplul fapt de a spune “Nu” fără alte promisiuni, dintr-un loc aliniat cu valorile și prioritățile tale.
-
Negarea
Nu este nimic în neregulă cu mine. Nu pot face nimic în legătură cu această problemă. Dacă o să ignor problema, va dispărea. Nu se îmbunătățește nimic dacă fac schimbarea asta?
Nu ți s-a întâmplat niciodată să îl iei pe “Nu” în brațe? De multe ori negi sau ingnori că ar fi o problemă și negi că ai putea schimba ceva.
-
Frica
Nu sunt pregătit/pregătită. E posibil să eșuez. S-ar putea să fie nevoie să mă schimb dacă vreau acest lucru și nu vreau să mă schimb. Nu vreau ca cineva să știe că am problemă. Nu vreau să vorbesc despre asta. Nu am energie. Este prea greu de făcut. Nu am încredere în nimeni.
Și lista poate continua. Frica este una dintre cele mai mari forme de rezistență. Ea te face să amâni la nesfârșit lucrurile pe care îți dorești să le faci.
Rezistența la schimbare te împiedică să ai relații armonioase pentru că generează conflicte și tensiuni în relațiile interpersonale. Te împiedică să ai o stare de sănătate bună, pentru că atunci când te agăți de un status quo apare automat dificultatea de a gestiona emoțiile negative asociate cu schimbarea și devii anxios și stresat. Ești mult mai puțin adaptabil la schimbări pentru că rigiditatea te împiedică să găsești soluții creative la probleme. Și uite așa simți că stagnezi și te simți blocat.
Viața nu este doar lapte și miere, de-a lungul vieții apar situații dificile sau blocaje. Cum ar fi să fii echipat cu toate instrumentele necesare pentru a naviga apele tulburi fără să plutești în derivă? Și să găsești ușor soluții la aceste blocaje fiind atent și cât de mult te opui la schimbare?
Primul pas pe care poți să îl faci pentru a depăși rezistența la schimbare este să devii conștient de ea, să vezi care sunt formele în care apare în viața ta. În life design, scopul principal este să creezi o viață armonioasă, care să aibă un scop și o însemnătate pentru tine. Pe lângă disciplină și a face o prioritate din viața ta, un alt aspect important este să fii curios în a descoperi lucruri despre tine. Creativitatea și curiozitatea sunt două aspecte fundamentale în life design pentru că ele te ajută să descoperi lucruri esențiale despre tine, despre felul în care acționezi, gândești, te comporți. Iar la final oferă informații prețioase despre cum să schimbi perspectiva și să-ți construiești viața cu sens.
Fii curios la ce te face rezistent, Observă-te și notează. Schimbările mentale nu se fac de pe o zi pe alta, dar știu că tu ești curajos. Rezolvi problema pe jumătate atunci când devii conștient de lucrul care te ține pe loc. Rezolvi și cealaltă jumătate atunci când schimbi perspectiva. Cum ar fi ca atunci când spui “Nu vreau să vorbesc despre asta.” să reformulezi și să spui “Uite, vreau să împărtășesc cu tine câteva lucruri despre subiectul acesta” și apoi chiar să faci asta. Dar să nu termini aici procesul, ci să verifici cum te-ai simțit, ce a trezit în tine faptul că ai vorbit.
Fii curios, fii conștient de ce se află ascuns în interiorul tău. Acolo se află comoara ta neprețuită.
Cam atât pentru astăzi. Pe data viitoare, temerarilor!
Viața este ca un laborator în care faci diverse experimente. Înainte de a experimenta, află mai întâi ce înseamnă pentru tine viața și munca. Creează, apoi, rutina sănătoasă care te ajută să pui în practică descoperirile tale.
Descoperă întrebările care te ajută să conturezi viziunea despre viață și despre muncă.
Descoperă un mod practic de a crea o rutină sănătoasă.