Tot vorbeam într-unul dintre episoadele trecute despre time management și cum, uneori, time managementul nu mai este eficient. “Nu am timp, nu am timp sa fac asta, nu am timp sa fac cealaltă.” Ai si tu problema lipsei timpului? Te auzi spunând des: “nu am timp”.
Lipsa de timp este sentimentul cronic de a avea multe lucruri de făcut și timp insuficient. Ți se poate întâmpla o data, de două ori, dar dacă trăiești acest sentiment zilnic atunci lipsa de timp se cronicizează.
De-a lungul vremurilor, accentul cel mai mare s-a pus asupra bunăstării materiale și mai puțin asupra ideii de a avea timp, mai ales pentru că supraviețuirea depindea și depinde, în continuare, în primul rând de resursele materiale. Degeaba am timp, dacă nu am bani să îmi pot asigura supraviețuirea. Iar acest mod de a gândi s-a imprimat puternic în conștiința colectivă. Creșterea bunăstării materiale nu a însemnat automat o abundență a timpului pe care simțim că îl avem. Din contră, lipsa timpului în munca de zi cu zi este deseori asociată cu semne ale productivității, succesului și statutului.
Ritmul zilnic foarte rapid de a rezolva cât mai multe lucruri în aceleași 24 de ore nu face decât să sporească sentimentul de lipsă a timpului. Când lipsa timpului se cronicizează generează efecte negative asupra stării de bine, a sănătății mentale, a performanței la locul de muncă, a creativității, asupra calității relațiilor. Ce ne-a adus aici, în punctul de a simți lipsa timpului ca pe o povară, ca pe un factor de stres permanent?
Societatea a evoluat și o dată cu ea provocările zilnice cu care ne confruntăm.
Internetul, accesul aparent la un număr infinit de experiențe și oportunitatea de a trăi o multitudine de vieți într-una singură sunt factori care influențează sentimentul de lipsă de timp. Când oamenii nu iau parte la toate aceste experiențe și oportunități, ajung să simtă că nu au timp să le facă pe toate. Dacă ești deja mamă, de câte ori nu ai simțit lipsa de timp? Mai ales că la un click distanță vezi oameni care în continuare își construiesc cariere, ies cu prietenii, se plimbă. Iar tu simți că ratezi șanse și oportunități, deci automat te simți exclusă și simți lipsa timpului.
Nici provocările din câmpul muncii nu ne ajută să ne simțim mai confortabil. În prezent, oamenii schimbă in medie 10-11 locuri de muncă de-a lungul vieții, fac schimbări în carieră mult mai des. Viteza vieții crește automat senzația de lipsă de timp.
Un alt factor care poate crește sentimentul lipsei de timp este că mulți oameni tind să subestimeze timpul lor și să prefere banii în locul timpului. De exemplu, Câți dintre noi își pun problema cât timp fac până la birou când aleg un loc de muncă? De multe ori banii câștigați contează mai mult decât timpul petrecut zilnic pe activități mici, dar care, adunate, pot crește sentimentul de lipsă de timp.
În ultima vreme, pentru că oamenii au înțeles că a avea timp are un efect pozitiv asupra stării de bine, a sănătății mentale, a relațiilor, s-a pornit ideea că poți munci puțin și câștiga mult. Eu, personal, nu am descoperit rețeta minune încă și nici nu am o părere despre acest lucru. Ce pot spune este că am în continuare un job 9-5, că lucrez extra la proiectele mele de suflet, că prioritizez lucrurile importante pentru mine, că prioritizez oamenii importanți pentru mine. Și, uneori, spun „nu am timp”.
Însă, mi-am dat seama că înțelegerea factorilor care contribuie la lipsa timpului ne poate ajuta să dăm mai multă atenție felului în care distribuim timpul către sănătate, familie, comunitate, muncă și de a pune limite clare ca să ne fie mai bine.
Pentru că atunci când avem timp sau ne facem timp, creștem rezistența la stres, acumulăm resurse mentale pentru a lua decizii potrivite pentru noi. Cum ne afectează concret lipsa timpului și ce resurse găsim în life design pentru a redesena lipsa timpului?
Lipsa timpului afectează sănătatea fizică. Când avem puțin timp la dispoziție, luăm decizii mai puțin bune, să nu zic proaste, în ceea ce privește sănătatea. Sărim peste mersul la sală, preferăm fast food-ul, dormim mai prost și mai puțin.
Lipsa timpului afectează sănătatea mentală. Simțim în permanență că nu ne ajunge timpul să facem tot ceea ce ne-am propus. De aici, stres, presiune, supraefort mental.
Lipsa timpului afectează relațiile. Timpul în plus petrecut la birou nu o să producă o stare de bine familiei de acasă. De aici, mai e un pas până la discuții și reproșuri.
Lipsa timpului afectează performanța la locul de muncă. Stresul și oboseala care se acumulează treptat afectează concentrarea și reduc resursele mentale care ne ajută să luam decizii bune.
Îți propun să redesenezi lipsa de timp prin 2 tehnici din life design completate cu întrebări de coaching.
Reformularea este o tehnică din life design care te ajută să reinterpretezi situațiile și experiențele personale pentru a găsi perspective noi și oportunități. Astfel, vei vedea lucrurile dintr-un unghi diferit. În cazul acesta, „Nu am timp” te lasă fără soluții.
Dar dacă spui „Am suficient timp pentru a face lucrurile importante pentru mine” te provoacă să privești situația în care ești din alt unghi și să descoperi perspective noi.
- Ce lucru neprevăzut ai prioritiza astăzi indiferent cât de plină este ziua ta?
- Ce ai face dacă ai avea încă 3 ore la dispoziție zilnic?
- Care sunt activitățile care te-au energizat astăzi?
2) Construiește-ți un jurnal de activități. În life design, scopul unui jurnal de activități este de a te ajuta să înțelegi și să evaluezi spre ce îți îndrepți timpul și energia. Vei monitoriza modul în care ți-ai petrecut timpul zilnic. Astfel vei identifica acele activități care consumă timp și îți iau din energie. Vei descoperi tipare de comportament și obiceiuri, unele pozitive, altele negative. Vei descoperi acele oportunități de îmbunătățire, astfel încât să iei decizii informate de a îți optimiza timpul.
Notează în fiecare zi:
- Data: Ziua din calendar.
- Ora: Intervalul orar pentru fiecare activitate.
- Activitatea: Descrierea activității desfășurate.
- Durata: Timpul petrecut pentru fiecare activitate.
- Nivelul de energie: Cum te-ai simțit în timpul activității (ex. energizată, obosită, creativă).
- Nivelul de satisfacție: Gradul de satisfacție pe care l-ai simțit (ex. de la 1 la 5).
- Note: Observații suplimentare, gânduri sau reflecții despre activitate.
2 întrebări de coaching care te-ar putea ajuta să afli cum să redesenezi lipsa de timp pe baza jurnalului de activități:
- Care sunt activitățile care consumă mult timp, dar aduc puțină satisfacție?
- Cum poți să le reduci sau să le elimini?
Dacă ai alte întrebări despre cum poți folosi aceste tehnici, nu ezita să îmi scrii. Te aștept alături de mine și săptămâna viitoare.
Cu ❤️, Raluca
Referință: nature.com
Viața este ca un laborator în care faci diverse experimente. Înainte de a experimenta, află mai întâi ce înseamnă pentru tine viața și munca. Creează, apoi, rutina sănătoasă care te ajută să pui în practică descoperirile tale.
Descoperă întrebările care te ajută să conturezi viziunea despre viață și despre muncă.
Descoperă un mod practic de a crea o rutină sănătoasă.